Stay Signed In
Do you want to access your site more quickly on this computer? Check this box, and your username and password will be remembered for two weeks. Click logout to turn this off.
Stay Safe
Do not check this box if you are using a public computer. You don't want anyone seeing your personal info or messing with your site.
Acceptiuni ale termenului in literatura de specialitate
29.08.2006
Ce este stresul ?
Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii.
Stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre exigentele mediului pe de o parte si resursele, capacitatile si posibilitatile individului pe de alta parte.
La locul de munca, stresul apare atunci cand exigentele profesionale depasesc resursele de care dispune fiinta umana.
Este important de amintit ca stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci de asemenea al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in mediul profesional si afecteaza mai mult individul, decat evenimentele negative majore, dar mai rare.
Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv ,cu efect benefic asupra performantelor. Aceasta se refera la “eustress” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale.
Este important sa se faca distinctie intre “eustress” si “distress”, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sanatatii.
In conditiile in care o exigenta a mediului profesional este motivanta pentru individ, aceaasta actioneaza ca un factor de stres pozitiv. In acelasi timp, daca o constrangere este perceputa ca neplacuta, dificila si se manifesta permanent, ea poate conduce la stress (“distress“) si la efectele sale negative..
Stresul este reactia pe care oamenii o pot avea atunci cand simt ca nu se pot adapta solicitarilor si presiunilor carora trebuie sa le faca fata in viata de familie, personala sau la locul de munca.
Solicitarile nu conduc neaparat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfactia in munca. Problemele apar atunci cand solicitarile sunt prea mari si pe termen lung sau actioneaza din mai multe directii; unele persoane isi pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres.
Stresul poate fi cauzat de diferiti agenti stresori atat la locul de munca cat si in afara acestuia. El poate avea diferite cauze si diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agentii stresori, altele mai putin, in functie de personalitate si circumstante.
Factorii de stres care actioneaza in viata de familie sau in viata personala pot afecta comportamentul la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de munca, rezultand probleme de sanatate.
Fiecare manager si angajat trebuie sa cunoasca factorii care conduc la stres (agentii stresori), cum poate fi identificat acesta si ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrand impreuna si utilizand tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.
Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950. El defineste stresul ca un “sindrom general de adaptare” pentru a desemna un ansamblu de reactii adaptative ale organismului la actiunea nespecifica a unor “agresori fizici”. Diferiti agenti stresori produc nu numai un efect specific (leziuni, arsuri, reactii imunitare, maladii infectioase, etc) ci si un efect nespecific, comun tuturor acestor agenti: starea de stres. Conform autorului, acest sindrom general comporta trei stadii: de alarma, de rezistenta si de epuizare.
Ioan-Bradu Iamandescu, in lucrarea “Stresul psihic si Bolile Interne” editura ALL, Bucuresti, 1993, defineste stresul psihic astfel: “…Stresul psihic reprezinta un sindrom constituit din exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustari homeostatice,a unor reactii psihice si a corelatelor lor somatice (afectand cvasitotalitatea compartimentelor organismului) in legatura, cel mai adesea evidenta, cu o configuratie de factori declansati ce actioneaza intens, surprinzator, brusc si/sau persistent si avand adeseori un caracter simbolic “de amenintare” (perceputi sau anticipati ca atare de subiect). Alteori constituit de o suprasolicitare sau subsolicitare a mecanismelor cognitive (atentie, operatii ale gandirii, etc) si volitionale, cel mai frecvent stresul psihic este caracterizat printr-o participare afectiva pregnanta ( ce poate insoti ca rezonanta afectiva negativa si formele de stres psihic prin suprasolicitare sau subsolicitare “ fizica si intelectuala. “
Mihai Golu, in “Dictionar de Psihologie Sociala” editura Enciclopedica, Bucuresti, 1981, defineste stresul psihic ca ..” o stare de tensiune, incordare si discomfort determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrarea sau reprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme”.
Paul Popescu Neveanu, in ”Dictionar de Psihologie”, editura Albatros, Bucuresti, 1978, atribuie termenului de stres …" doua acceptiuni:
a) situatie, stimul,ce pune organismul intr-o stare de tensiune;
b) insasi starea de tensiune deosebita a organismului prin care acesta isi mobilizeaza toate resursele sale de aparare pentru a face fata unei agresiuni fizice sau psihice (emotie puternica).
Stresul se caracterizeaza prin modificari hormonale intense,secretie masiva de adrenalina. Se produc de asemenea modificari morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.). Stresul psihologic este provocat de emotii prelungite datorate in primul rand frustratiei, conflictelor, anxietatii. Exista stres de suprasolicitare dar si stres de subsolicitare.Un stres moderat antreneaza si stimuleaza vitalitatea organismului. Caracterul nociv al stresului apare atunci cand degradarile produse sunt prea ample, depasind capacitatile adaptative.”
PREA MULTE COMISII SI CONTROALE DAUNEAZA GRAV SANATATII SI PRODUCTIVITATII !
Productia la E.M. Lupeni a scazut dramatic in urma inchiderii celor 2 sectoare de productie . Singurul remediu gasit este trimiterea de comisii peste comisii pe capul angajatilor . Nu am o scoala de managment dar , gandind logic , ca sa se evite aceasta situatie era destul sa se fi facut , macar , o investitie in ultimii 16 ani , sa se fi adus materialele necesare si , nu in ultimul rand , sa se asigure un climat de munca lipsit de stres . Atatea comisii si controale care sunt pe capul angajatilor si care se leaga , in special , de acestia , constituie un factor de stres puternic iar , stresul are urmatoarele consecinte :
- NEATENTIE
- SCADEREA RANDAMENTULUI
- SCADEREA IMUNITATII ORGANISMULUI
- IMBOLNAVIRE
- ACCIDENTE
In Uniunea Europeana si nu numai , stresul , este considerat o boala pe care angajatorii nu o neglijeaza si pe care cauta sa o combata prin asigurarea unui climat sanatos de munca si lipsit de stres .
Nu e de mirare ca exista atatea foi de boala in cadrul C.N.H. Petrosani , daca angajatul este supus la atatia factori de stres :
- Lipsa materialelor ( omul primeste ordin sa faca , sa faca , ... fara a i se da ce-i trebuie si ... rezulta stres )
- Lipsa stimulentelor date corect ( din pacate , cei care muncesc si isi cunosc meseria nu sunt promovati sau nu li se acorda categorii . Sunt promovati , in general , cei cu carnet de membru P.C.R.( pile , cunostiinte si relatii ), ceea ce duce la o blazare a celor care muncesc cu adevarat si nu li se recunoaste acest lucru printr-o impulsionare materiala .
- Comisiile si controalele , ale caror efecte se rasfrang tot asupra angajatilor si nu asupra celor care trebuie ( CORB LA CORB NU-SI SCOATE OCHII ). sau la
-lipsa unor obiective clare
-slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei
-neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si modificarile de la locul de munca
-lipsa sprijinului din partea conducerii
2)Statutul, rolul in organizatie
-statut neclar in organizatie
-obiective si prioritati contradictorii
-nivel inalt de responsabilitate la locul de munca
3)Cariera
-incertitudine in evolutia carierei
-frustrari in dezvoltarea carierei
-statut incert si lipsa recunoasterii
-nesiguranta locului de munca
-insuficienta programelor de instruire
-modificarea statutului in cadrul organizatiei
4)Decizie si control
-slaba participare la luarea deciziilor
-lipsa controlului asupra propriei munci
5)Relatiile la locul de munca
-izolare fizica sau sociala
-legaturi slabe cu superiorii,lipsa de comunicare
-conflicte interpersonale
-diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire sexuala,etc)
6)Proiectarea locului de munca
-sarcini de munca repetitive si monotone
-riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca( tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc)
-teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea
-lipsa de competenta
7)Sarcina de munca si ritmul de munca
-lipsa controlului asupra ritmului de munca
-sarcini de munca supra sau subincarcate
-lipsa prioritizarii activitatilor
8)Programul de lucru
-program de lucru inflexibil
-aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca
-ore de lucru suplimentare neplanificate
-lucrul in schimburi
-lucrul suplimentar excesiv
Cum poate fi recunoscut stresul ? Care sunt principalele semne ?
Lista de mai jos cuprinde posibilele semne ale stresului care pot fi identificate in stadiul incipient. Acestea pot fi cauzate de probleme existente in viata de familie, in viata personala, la locul de munca sau orice combinatie intre acestea.
Performanta in munca
• scaderea performantei in munca
• greseli
• lipsa de decizie
• semne de oboseala
• iritabilitate
• lapsus
• rezistenta la shimbare
• ore suplimentare excesive
Neimplicare
• pierderea interesului pentru munca
• intarzieri
• absenteism sau cresterea absentelor pe motive medicale
• pasivitate sau lipsa de implicare
• reactii si raspunsuri emotionale necontrolate
• nervozitate, certuri, ton necorespunzator
• caderi de personalitate
Comportament negativ
• refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur
• repetarea acelorasi argumente
• utilizarea de solutii cunoscute a fi necorespunzatoare
• agresivitate
Un sef , din C.N.H. Petrosani , declara ca daca minerii vor fi tinuti in priza vor da un randament mai mare . Eu cred ca este total gresit . Un om care e mintit , un om care e supus stresului , un om caruia nu i se recunoaste munca , un om care este nevoit sa-si faca meseria prin improvizatii pentru ca nu are ce-i trebuie , un om care vede ca altul , care e lingau , beneficiaza de anumite drepturi , de care el nu beneficiaza prin munca , devine blazat . Un om stresat si blazat nu mai da randament oricat ar fi tinut in priza , cu zbirii la spatele lui .
Un astfel de om poate fi scos din starea de apatie , blazare si stres doar prin inlaturarea cauzelor care l-au adus in acea stare :
- recunoasterea meritelor sale si motivarea morala si materiala ( din pacate exista foarte multi care isi stiu meseria foarte bine si nu au categorii pe masura pentru ca le lipseste o diploma , in timp ce altii cu diplome si care habar nu au de meserie , compenseaza acest lucru devenind lingai ).
- tragerea la raspundere a celor care au favorizat lingaii ( in locul celor care muncesc ) si a celor care i-au mintit pentru a obtine beneficii in favoarea lor sau a altora .
- discutii de la om la om realizate de sefi si nu ca de la sef la subordonat ( in genul celor care se poarta in prezent : patron-sluga ).
- acordarea materialelor si uneltelor necesare muncii lui .
- realizarea unui climat de munca sanatos , lipsit de factori stresanti .
AGENTIA EUROPEANA PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
01.10.2006
Inspectorii de munca acorda o perioada de gratie
In vederea punerii la curent cu noile prevederi ale Legii privind securitatea si sanatatea in munca, inspectorii de munca le vor acorda angajatorilor un timp "de gratie".
Dan Danciu, inspector-sef pe Securitatea Muncii in Bucuresti:
"In urmatoarele zile le vom da un plan de masuri pe care trebuie sa le respecte. Trebuie sa se dezmeticeasca si oamenii mai intii, sa se obisnuiasca cu noile obligatii. N-o sa dam acum amenzi. Noua lege nu ne schimba cu nimic activitatea sau obiectul controlului. Insa, spre deosebire de vechile prevederi, noua lege este mai laxa, adica lasa mai multe la latitudinea angajatorilor. Desi in mod normal nu se acorda un timp de gratie, o perioada de informare, inclusiv pentru inspectorii teritoriali de munca, este necesara."
Dupa aderare legislatia muncii va trebui respectata cu strictete
Nicolae Dantes Bratu, inspector general de stat adjunct in cadrul Inspectiei Muncii:
"Daca pana acum era la mica intelegere, adica angajatorul cadea repede la "pace" cu inspectorul care venea in control, dupa aderare legea va trebui respectata cu strictete. Celor care vor fi prinsi ca nu respecta legea li se vor intocmi dosare penale si, totodata, li se vor inchide afacerile."
